Cum ajunge mediul să ne modeleze opțiunile și obiectivele

După ce am renovat apartamentul, mi-a fost tot mai greu să găsesc o cazare care să-mi placă atunci când plec în vacanță. Când te obișnuiești să trăiești zi de zi, într-un spațiu cu linii simple, fără spații încărcate sau împopoțonate, asta devine normalitatea.
Așa am înțeles, încă o dată, cât de mult contează mediul în care trăiești și cum impactează modul în care simțim, gândim și acționăm.

Ai crescut într-o casă în care cel mai des auzeai urlete, țipete și vedeai scene violente, lucru care era comun și în casele celorlalți vecini?
Atunci poate nu te mișcă cu nimic atunci când vezi o bătaie în trafic sau pe stradă.

În blocul în care locuiai oamenii stăteau pe marginea scărilor consumând diverse substanțe, vorbind tare și aparent distrându-se în aproape fiecare seară?
Atunci poate nu îți va fi greu să dezvolți diverse mecanisme de adaptare sau chiar dependențe pentru a supraviețui unui mediu stresant sau ostil sau pentru a te “distra” deconectându-te.

În copilărie, atunci când îți era greu și aveai nevoie să discuți cu cineva însă toți adulții erau prea preocupați pentru a supraviețui, măcinați deja de problemele lor, speriați sau poate încă marcați de greutățile din perioada comunistă, ai învățat poate că a ignora și a-ți vedea de treburile tale e în regulă.
Așa că nu merită să oprești un autobuz întreg doar pentru ca unui om i s-a făcut rău și e posibil să moară.

În timp, mediul nu ne modelează doar reacțiile, ci și direcția. Dacă ai crescut în haos, obiectivele tind să devină despre supraviețuire: să nu te faci remarcat, să nu provoci conflicte, să te descurci. Dacă ai crescut într-un spațiu mai sigur, ai loc să-ți imaginezi obiective care țin de creștere și contribuție.
Partea bună este că ne putem “renova” acest spațiu astfel încât să ne susțină, indiferent de locul de unde am pornit.

Imagine generată cu ChatGPT 5.2. Copyright @mind-shift.blog

Mai jos găsești câteva date din cele mai recente studii despre impactul mediului asupra noastră:

Tsomokos et al. (2024)¹ investighează dacă mediul de acasă influențează dezvoltarea comportamentului pro-social la copii (ex.: bunătate, empatie, ajutor), nu doar prin modul în care se poartă părinții, ci și prin modul în care este organizată locuinței (ordine/dezordine, siguranță, curățenie).
Cercetarea folosește date din Millennium Cohort Study (UK), urmărind ~13.600 de copii la 3, 5, 7 și 11 ani. La 3 ani, observatori au fost instruiți să evalueze 3 dimensiuni:

- dezordinea din casă,
- o capacitate scăzută a mamei de a răspunde emoțional și verbal nevoilor copilului,
- stil de disciplinare rigid (țipat, mustrare repetată, pedeapsă fizică etc.).

Rezultatele arată că, luate separat, toate cele trei aspecte ale mediului de acasă influențează nivelul de pro-socialitate ale copiilor. Totuși, climatul emoțional al familiei contează mai mult decât dezordinea din casă.

Aceeași logică pare să se păstreze și mai târziu în viață: influență a mediului nu se limitează la copilărie, ci se regăsește și la vârsta adultă, unde contextul în care oamenii trăiesc devine un factor important pentru comportamentele pro-sociale.

În studiul realizat de Wei et al. (2024)² s-a folosit un eșantion de 1150 de adulți din comunități urbane (Chengdu, China), pentru a completa chestionare despre:

- calitatea percepută a mediului în care trăiesc (în funcție de calitatea aerului, prezența spațiilor verzi, modul de gestionare a gunoiului, infrastructură, serviciile de sănătate și siguranța locuințelor)
- starea de bine dată de sens, relații, optimism, competență, implicare
- tendințele pro-sociale
- simptomele de depresie și anxietate

Studiul arată că un mediu perceput ca fiind de o calitate mai bună se asociază cu mai multe comportamente pro-sociale: un mediu bun îți susține funcționarea, iar asta se traduce în mai multă disponibilitate de a ajuta.
În plus, persoanele cu niveluri mai ridicate de depresie/anxietate au observat reducerea simptomelor atunci când locuiau într-un mediu de o calitate mai bună.

Într-un alt studiu, Şenel et al.(2025)³ au studiat ce factori psihologici și sociali susțin bunăstarea mentală a sportivilor de performanță, concentrându-se pe relația antrenor–sportiv, siguranța psihologică (un climat în care poți vorbi fără teamă despre probleme, inclusiv de sănătate mintală) și sprijinul celor apropiați.

S-a observat că o relație mai bună cu antrenorul se asociază cu nivel de bunăstare mai ridicat, mai ales atunci când relația se bazează pe sprijin concret (nu doar formal).

De asemenea, sprijinul celor apropiați (familie, prieteni etc.) a avut un impact foarte puternic asupra bunăstării, sugerând că oamenii cu care ne înconjurăm și care ne sprijină contează enorm.

Toate astea se traduc și în obiectivele pe care ni le propunem: ce alegem să urmărim, cât îndrăznim să cerem de la noi și de la ceilalți și cât credem că merităm.
Uneori nu disciplina lipsește, ci un context care să nu ne tragă constant înapoi. De aceea, schimbarea mediului poate fi primul pas real către obiective noi sau către rezultate diferite.

Pe scurt, mediul în care trăim, oamenii cu care schimbăm cel mai frecvent idei sau pe care îi ascultăm ne influențează mai mult decât ne putem da seama uneori.

Înainte să-ți faci un plan cu ce obiective vrei să atingi, creează-ți condițiile pentru ca ele să devină mai ușor de împlinit.
Ține aproape oameni care te susțin, folosește pași mici repetați și idei care să te ajute să ajungi mai aproape de obiectivele tale.

1. Tsomokos, D. I., & Flouri, E. (2024). The impact of the indoor home environment on children’s prosocial behaviour. Journal of Environmental Psychology, 98, 102405. https://doi.org/10.1016/j.jenvp.2024.102405

2. Şenel, E., Küttel, A., Adiloğulları, İ., & Jowett, S. (2025). Psychological predictors of mental well-being in Judo athletes: Exploring the impacts of the coach-athlete relationship, social support, and psychological safety. Psychology of Sport and Exercise, 79, 102850. https://doi.org/10.1016/j.psychsport.2025.102850

3. Wei, Z., Deng, X., & Lu, H. (2024). Good city and nice people: The impact of the perceived built environment on prosocial tendencies, flourishing, depression, and anxiety. Journal of Environmental Psychology, 99, 102431. https://doi.org/10.1016/j.jenvp.2024.102431